UPSBOG VET S.R.L.

ÎNCHEIERE Admite cererea de îndreptare a erorii materiale strecurată Sentinţa Civilă nr.166/F din 10.07.2026 pronun?ată de Curtea de Apel Galaţi. „Încheiere Şedinţa din CAMERA DE CONSILIU de la 15 Iulie 2026”, „Încheiere din 15.06.2026” şi „Pronunţată, azi, 15.07.2026, soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei” urmând a se citi corect „Încheiere Şedinţa din CAMERA DE CONSILIU de la 16 Iulie 2026”, „Încheiere din data de 16.07.2026” şi „Pronunţată, azi, 16.07.2026, soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei” Dispune îndreptarea erorii materiale, în sensul că rectifică eroarea vădită din considerente în menţiunile conforme, în loc de considerentele eronat lipite se vor citi corect.

camera de consiliu Admite cererea de îndreptare a erorii materiale strecurată Sentinţa Civilă nr.166/F din 10.07.2026 pronun?ată de Curtea de Apel Galaţi, cerere formulată de petentele CRIOTI TRADE SRL, CRIODRI VET SRL, CABINET MEDICAL VETERINAR DR. SERBU DAN LUCIAN, UPSBOG VET SRL, VETGEOMAD SRL, CABINET MEDICAL VETERINAR DR. CUSTURA MARIAN IONEL, CUMAIROVET SRL, PERYCRIVET SRL, VETERMAX SRL şi VETJARTUF SRL, cu sediul procesual ales , la sediul avocatului situat în Tg.Mureş, str.Justiţiei, nr.4A, et.II-III, jud.Mureş. Dispune îndreptarea erorii materiale, în sensul că rectifică eroarea vădită din considerente în menţiunile conforme, în loc de considerentele eronat lipite se vor citi corect: „Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi, sub numărul 209/44/2026, la data de 14.04.2026, reclamanţii CRIOTI TRADE SRL, CRIODRI VET SRL, CMV SERBU DAN LUCIAN, UPSBOG VET SRL, VETGEOMAD SRL, CMV DR. CUSTURA MARIAN IONEL, CUMAIROVET SRL, PERYCRIVET SRL, VETERMAX SRL şi VETJARTUF SRL au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii AUTORITATEA NAŢIONAL SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR, PREŞEDINTELE AUTORITĂŢII NAŢIONALE SANITARE VETERINARE ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR şi DIRECŢIA SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR BRĂILA, obligarea primilor pârâţi la emiterea ordinului pentru actualizarea cuantumul tarifelor unice pentru anii 2022-2024, obligarea celui de-al treilea pârât la plata diferenţei dintre tarifele actualizate şi cele achitate efectiv şi cheltuieli de judecată. În motivare, reclamanţii au arătat, în esenţă, că au calitatea de medici veterinari şi au încheiat contracte de concesiune pentru supravegherea circumscripţiilor sanitare veterinare, în temeiul OG nr.42/2004. Conform clauzei contractuale de la art.12.3 pentru acţiunile sanitar veterinare, desfăşurate de reclamanţi, cea de-a treia pârâta trebuia să deconteze contravaloarea serviciilor prestate, conform tarifelor prevăzute de Anexa 3 a HG nr.1156/2013, în conformitate cu art.15 alin.(16) O.G. nr.42/2004. Prin Legea nr.291/2020 s-a modificat O.G. nr.42/2004, respectiv art.152 având următorul conţinut „Cuantumul tarifelor unice aferente acţiunilor prevăzute la art. 15, stabilite prin hotărâre a Guvernului, după fundamentarea acestora în corelaţie cu valoarea muncii prestate, se actualizează, prin ordin al preşedintelui Autorităţii, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică, precum şi cu procentul de indexare a salariului minim pe economie la data majorării acestuia. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al tarifului mai mic, se păstrează cuantumul tarifului aflat în plată”. Reclamanţii au învederat că potrivit textului legal Preşedintele ANSVSA este obligat ca în fiecare an să actualizeze prin ordin tarifele prevăzute de HG nr.1156/2013 cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an precum şi cu procentul de indexare a salariului minim pe economie la data majorării. Deşi textul este clar pârâţii nu au emis niciun ordin de actualizare. Refuzul de actualizare constituie un veritabil refuz nejustificat în sensul art.2 alin.(1) lit. i) din Legea nr.554/2004, câtă vreme deşi erau obligaţi să emită ordinul de indexare în fiecare an, aceştia au stat în pasivitate. La data de 21.11.2024 a intrat în vigoare HG nr.1417/2024 şi totodată au fost majorate tarifele cu care sunt remuneraţii medicii veterinari pentru realizarea acţiunilor sanitar veterinare. Această majorare a tarifelor nu reprezintă o actualizare a tarifelor cu media anuală a inflaţiei şi cu procentul de indexare a salariului minim pe economie la data majorării şi noile tarife au intrat în vigoare la data de 21.11.2024, aplicându-se exclusiv pentru viitor. Astfel, noile tarife majorate abia la finele anului 2024 nu sunt aplicabile perioadei 2022-2024 până la 21.11.2024, tarifele în această perioadă au rămas neactualizate. Reclamanţii au precizat că au formulat plângere prealabile pentru indexare dar prin Răspunsul la aceasta s-a menţionat că nu se poate emite actul întrucât nu ar exista o hotărâre de Guvern care să constituie cadrul legal, iar în prezent se află în vigoare HG nr.1417/2024 şi pârâţii vor proceda la actualizare după data de 21.11.2024, fără a actualiza tarifele pentru perioada anterioară. Pârâţii omit că HG nr.1156/2013 este în vigoare din anul 2013. De la data intervenirii modificării legislative pârâţii trebuiau să procedeze la actualizare, astfel că aceştia nu aduc nicio justificare pentru întârzierea provocată în indexarea tarifelor. Aşadar, în temeiul art.152 din OG nr.42/2004 pârâţii trebuie să emită ordinul de actualizare a tarifelor pentru anii 2022, prin raportare la media din anul 2021, 2023 prin raportare la rata medie din anul 2022 şi 2024 prin raportare la rata medie anuală din 2023. Ca urmare a actualizării, pârâta DSVSA Brăila trebuie să achite diferenţele dintre tarifele actualizate şi tarifele achitate pentru acţiunile realizate pe parcursul anilor menţionaţi. În drept au fost invocate dispoziţiile din cerere. În dovedire s-a solicitat proba cu înscrisuri. S-a solicitat judecarea cauzei în lipsă. Cererea a fost timbrată cu suma de 3500 lei, conform art.16 lit. a) şi b) OUG nr.80/2013 şi Decizia RIL nr.6/2023 a ÎCCJ. Prin Întâmpinarea, din data de 12.05.2026, pârâta ANSVSA a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Preşedintelui ANSVSA, excepţia lipsei de obiect şi a solicitat respingerea cererii, ca nefondată. În motivarea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive pârâta a învederat că prin Decizia Primului-ministru nr.127 din 09 februarie 2022 a fost numit în func?ia de pre?edinte pentru o perioadă de 5 ani. Doctrina juridică este unanimă în a considera că în procesul civil, calitatea procesuală presupune existen?a unei identită?i între persoana reclamantului ?i persoana care este titularul dreptului în raportul dedus judecă?ii (calitate procesuală activă) ?i, pe de altă parte, între persoana pârâtului ?i cel obligat în acela?i raport juridic (calitate procesuală pasivă). Astfel, reiese foarte clar că, în contenciosul administrativ, litigiile se nasc între persoana vătămată ?i autoritatea publică emitentă a actului administrativ pretins vătămător, respectiv A.N.S.V.S.A. ?i nu cu persoana semnatară a actului atacat. Au fost învederate prevederile art. 2 alin. (1) lit. a), art. 2 alin. (1) lit. c), art. 2 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 554/2004, din coroborarea cărora rezultă că păr?ile unui litigiu de contencios administrativ sunt persoana vătămată ?i autoritatea publică emitentă a actului administrativ pretins vătămător. Pre?edintele A.N.S.V.S.A. emite acte administrative în calitatea acestuia de reprezentant al institu?iei pe care o conduce, astfel încât calitatea procesuală pasivă apar?ine A.N.S.V.S.A., aceasta fiind institu?ia căreia îi apar?ine actul a cărui emitere se solicită. Cu privire la excepţia lipsei de obiect, pârâta a susţinut că potrivit prevederilor art.15 alin.(5) din O.G. nr.42/2004, pentru a putea fi emis un ordin de actualizare, legiuitorul a instituit condiţia existenţei în prealabil a unei Hotărâri a Guvernului, care să constituie cadrul şi în baza acesteia se emit ulterior, anual, ordine de actualizare, conform art.152 din O.G. nr.42/2004. Un alt motiv în susţinerea excepţiei invocate îl reprezintă faptul că, în Monitorul Oficial nr.1160/21.11.2024 a fost publicat H.G. nr. 1417/2024 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1156/2013 pentru aprobarea acţiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, a acţiunilor prevăzute în Programul de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor. Faţă de cele mai sus menţionate, pârâta a învederat că solicitarea reclamanţilor, în sensul actualizării cuantumului tarifelor unice, a fost realizată şi în consecinţă este lipsită de obiect cererea de chemare în judecată, ceea ce face de prisos cercetarea motivelor invocate. Pe fondul cauzei, pârâta a argumentat că A.N.S.V.S.A a iniţiat şi elaborat un proiect de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea acţiunilor sanitar-veterinare de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de imobilizare a animalelor care ameninţă viaţa sau integritatea corporală a persoanelor prin utilizarea şi administrarea substanţelor din categoria stupefiante, psihotrope, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, a tarifelor aferente acestora, a acţiunilor de supraveghere şi control în domeniul hranei pentru animale, a acţiunilor de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor, a acţiunilor de supraveghere şi control în domeniul produselor medicinale veterinare şi a acţiunilor de supraveghere şi control a activităţilor desfăşurate de laboratoarele sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor. De asemenea a învederat instanţei faptul că în Monitorul Oficial nr. 1160 din data de 21.11.2024, a fost publicat H.G. nr. 1417/2024 privind modificarea şi completarea H.G. nr. 1156/2013 pentru aprobarea acţiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, a acţiunilor prevăzute în Programul de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor. A subliniat faptul că Hotărârea Guvernului nr. 1417/2024 conţine tarifele aferente acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor transmisibile ale animalelor, protecţia animalelor şi protecţia mediului, acţiunilor specifice de imobilizare a animalelor care ameninţă viaţa sau integritatea corporală a persoanelor prin utilizarea şi administrarea substanţelor din categoria stupefiante, psihotrope, efectuate de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi şi acţiunilor de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor, actualizate conform fundamentării în corelaţie cu valoarea muncii prestate, astfel cum dispune art. 152 din O.G. nr. 42/2004. În aceste condiţii, a considerat că A.N.S.V.S.A a procedat, în condiţiile art. 152 din O.G. nr. 42/2004, la emiterea Ordinului de actualizare a tarifelor aferente acţiunilor sanitar veterinare publice motivat de faptul că prin H.G. nr. 1417/2024 sunt stabilite tarifele mai sus menţionate. Totodată, a arătat că pentru a crea cadrul legal necesar punerii în aplicare a prevederilor art. 13 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 81/2021, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 197/2022, în Anexa nr. 6 au fost introduse tarifele aferente următoarelor acţiuni: tranchilizarea exemplarelor de urs brun; eutanasierea animalelor sălbatice aparţinând speciei urs brun; recoltarea/ prelevarea de probe biologice de la exemplarele de animalele sălbatice aparţinând speciei de urs brun tranchilizate/imobilizate, după caz eutanasiate. A menţionat că, pentru perioada ulterioară publicării H.G. nr. 1417/2024 în data de 17.11.2025 a fost emis Ordinul nr. 1258 pentru modificarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.156/2013 pentru aprobarea acţiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de imobilizare a animalelor care ameninţă viaţa sau integritatea corporală a persoanelor prin utilizarea şi administrarea substanţelor din categoria stupefiante, psihotrope, de identificare şi înregistrare a bovinelor, porcinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, a acţiunilor prevăzute în Programul de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor, precum şi a tarifelor aferente acestora, ca urmare a actualizării tarifelor în funcţie de rata (inflaţiei din anul 2024) medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi de procentul de indexare a salariului minim pe economie, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1072 din 21.11.2025. Aşadar, pentru a putea fi emis un ordin de actualizare, legiuitorul a instituit condiţia existenţei în prealabil a unei Hotărâri a Guvernului, care să constituie cadrul şi în baza acesteia se emit ulterior, anual, ordine de actualizare, conform art. 152 din O.G. nr. 42/2004. Referitor la capătul de cerere privind obligarea la plata cheltuielilor de judecată, pârâta a considerat că se impune analizarea îndeplinirii condiţiilor impuse de art. 451-453 Cod procedură civilă. În acest sens, a solicitat ca instanţa să facă aplicarea dispoziţiilor art. 451 alin. (2) Cod procedură civilă care prevede că instanţa poate chiar şi din oficiu să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurată de avocat, ţinând seama şi de circumstanţele cauzei. De asemenea, i-a solicitat instanţei să aibă în vedere prevederile exprese ale art. 452 Cod procedură civilă potrivit cărora partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condiţiile legii, dovada existenţei şi întinderii lor cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei. A apreciat că este mai mult decât evident faptul că se impune cel puţin diminuarea cheltuielilor pe care ar fi obligată să le plătească, proporţional cu randamentul actelor procedurale întocmite în această fază procesuală. Date fiind cele de mai sus, a considerat că nu se poate reţine existenţa unui prejudiciu cauzat de către instituţia sa sau de Preşedintele acesteia şi cu atât mai mult o faptă ilicită săvârşită cu vinovăţie. În drept, şi-a întemeiat prezenta întâmpinare pe dispoziţiile art. 32, art. 34 şi art. 205 şi următoarele Cod procedură civilă, H.G. nr. 1156/2013. În drept au fost invocate art.32, 34, art.205 şi urm Cod proc. civ. şi HG nr.1156/2013. În dovedire s-a solicitat proba cu înscrisuri. S-a solicitat judecarea cauzei în lipsă. Prin Întâmpinarea, din data de 12.05.2026, pârâtul PREŞEDINTELE ANSVSA a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Preşedintelui ANSVSA, excepţia lipsei de obiect şi a solicitat respingerea cererii, ca nefondată. Prin Întâmpinarea, din data de 28.04.2026, pârâta DSVSA BRĂILA a invocat excepţia prematurităţii, excepţia lipsei de obiect şi a solicitat respingerea cererii ca nefondată. În motivarea excepţiei prematurităţii pârâta a învederat că la acest moment dreptul nu este născut şi actual, până la emiterea ordinelor de către Preşedintele ANSVSA nu există un temei de obligare la plată a diferenţelor. Potrivit art.15 alin.(6) din OG nr.42/2004 şi art.4 şi 5 din HG nr.1156/2013 prevăd că fondurile se suportă şi se asigură din bugetul ANSVSA, în condiţiile legii. Art.5 alin.(1) lit. a) din Anexa nr.21 din OG nr.42/2004 prevede că DSVSA are obligaţia de a plăti tariful unic stabilit şi acordat potrivit hotărârii Guvernului prevăzute la art.15 alin.(5) din ordonanţă, respectiv normelor metodologice de aplicare şi implementare. Ordinul ANSVSA nr.171/2024 a aprobat procedura de decontare, la pct.-ul 9 se prevede că ANSVSA alocă sumele solicitate, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate. Se desprinde concluzia că plata se face de către ANSVSA prin intermediul DSVSA. La această dată obligaţi DSVSA este de a plăti tariful stabilit şi acordat de HG nr.1156/2013. Raportat la prevederile actuale dar şi contractul de concesiune până la emiterea ordinului nu poate fi obligată la plata sumelor. Potrivit procedurilor aprobate concesionarul are obligaţia ca pentru sumele ce urmează a fi decontate să întocmească factura aferentă serviciilor prestate. DSVSA a achitat facturile emise şi la această dată nu există diferenţe solicitate prin facturi. În susţinerea excepţiei lipsei de obiect pârâta a invocat art.15 alin.(5) din OG nr.42/2004 considerând că pentru a fi emis ordin de actualizare, s-a instituit condiţia existenţei prealabile a unei Hotărâri de Guvern, care să constituie cadrul şi baza acesteia, urmând să se emită ulterior, anual ordine de actualizare, conform art.152 OG nr.42/2004. Un alt motiv îl reprezintă publicarea HG nr.1417/2024, actualizarea tarifelor unice, a fost realizată şi în consecinţă este lipsită de obiect cererea. Pe fondul cauzei pârâta a arătat, în esenţă, că potrivit art.15 alin.(5) O.G. nr.42/2004, până la emiterea ordinului preşedintelui ANSVSA nu există un temei legal de obligare la plata sumelor. Conform art.152 din OG nr.42/2004 pentru a putea fi emis un ordin de actualizare legiuitorul a instituit condiţia existenţei în prealabil a unei Hotărâri de Guvern care să constituie cadrul şi baza acesteia. H.G. nr.1417/2024 a fost publicată şi conţine tarifele aferente acţiunilor actualizate în corelaţie cu valoare muncii prestate, aşa cum dispune art.152 din OG nr.42/2004. În aceste condiţii ANSVSA va putea proceda la emiterea ordinului motivat de faptul că HG nr.1417/2024 stabileşte tarifele. Referitor la capătul privind cheltuielile de judecată pârâta a învederat că nu poate fi obligată la acestea atât timp cât nu a fost emis un ordin de actualizare şi şi-a îndeplinit toate obligaţiile asumate prin contractele de concesiune sau prevăzute de legislaţie, neexistând o culpă în promovarea acţiunii. Totodată, instanţa poate reduce onorariul atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea ori cu activitatea desfăşurată de avocat. De asemenea a fost invocat şi art.452 Cod proc. civ. şi că este evident că se impune diminuarea cheltuielilor la care ar fi obligată să plătească. În drept au fost invocate art.32, 34 şi 205 Cod proc. civ., HG nr.1156/2013, OG nr.42/2004 şi celelalte dispoziţii invocate în întâmpinare. În dovedire s-a solicitat proba cu înscrisuri. S-a solicitat judecarea cauzei în lipsă. Prin Răspunsul la Întâmpinare, din data de 26.05.2026, reclamanţii au reiterat, în esenţă, susţinerile iniţiale. Instanţa a admis şi a administrat proba cu înscrisuri. La termenul din 12.06.2026, instanţa a calificat excepţiile lipsei de obiect ca fiind apărări de fond. Analizând probele administrate în cauză, instanţa reţine că: În fapt, reclamanţii sunt prestatori de servicii medicale veterinare autorizaţi, Aceştia au încheiat contracte de concesiune cu pârâta Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Brăila prin care s-au obligat să presteze servicii de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, servicii de identificare şi înregistrare a animalelor şi a mişcării acestora, în condiţiile legii, precum şi de corectare a eventualelor erori sau neconformităţi generate de nerespectarea termenelor de înregistrare sau de greşeli de înregistrare şi serviciile prevăzute art.15 alin.(7) din OG nr.42/2004. Toate aceste servicii urmând a fi prestate în circumscripţiile concesionate. Pentru îndeplinirea serviciilor concedentul DSVSA Brăila s-a obligat să achite tariful pentru fiecare activitatea sanitar-veterinară contractată concedentul trebuie să achite tariful stabilit şi acordat potrivit hotărârii Guvernului prevăzute la art.15 alin.(5) din OG nr.42/2004 şi suma stabilită în conformitate cu art.15 alin.(7) din OG nr.42/2004. Decontarea serviciilor se face în baza documentelor justificative, cu aplicarea tarifelor valabile la momentul realizării acestora cu încadrarea în bugetul aprobat cu această destinaţie. În drept, cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Preşedintelui ANSVSA instanţa reţine că potrivit Codului Administrativ art.5 lit. k) prin „autoritatea publică” se în?elege „organ de stat sau al unită?ii administrativ-teritoriale care ac?ionează în regim de putere publică pentru satisfacerea unui interes public”. Potrivit aceluia?i act normativ art.2 alin.(1) „Autorită?ile administra?iei publice centrale sunt: Guvernul, ministerele, alte organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, autorită?ile administrative autonome”. Reclamanţii au solicitat emiterea unui act administrativ, ordin de actualizare a tarifelor, însă Pre?edintele Autorită?ii Na?ionale Sanitar Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor nu este autoritate publică centrală, ci doar asigură conducerea ?i reprezentarea acestei autorităţi. Potrivit art.1 alin.(1) din HG nr.1415/2009, Autoritatea Na?ională Sanitar Veterinară pentru Siguran?a Alimentelor se organizează ?i func?ionează ca organ de specialitate al administra?iei publice centrale, cu personalitate juridică, autoritate de reglementare ?i control în domeniul Sanitar-veterinar ?i pentru siguran?a alimentelor, în subordinea Guvernului ?i în coordonarea prim-ministrului. Autoritatea este condusă de un pre?edinte cu rang de secretar de stat. În acela?i timp Pre?edintele reprezintă Autoritatea în raporturile cu ministerele, cu autorită?ile administra?iei publice, cu alte autorită?i ?i institu?ii publice, cu persoanele fizice ?i juridice din ?ară sau din străinătate, precum ?i în justi?ie art.4 alin.(8) din HG nr.1415/2009. Potrivit art.16 din Legea nr.554/2004 calitatea procesuală se putea dobândi numai pentru o eventuală cerere accesorie de plată a unor despăgubiri generate de propria omisiune. Prin cererea de chemare în judecată, reclamanţii nu au formulat o pretenţie proprie în contra acestei părţi, respectiv plata vreunei despăgubiri, acesta fiind chemat în judecată doar în vederea obligării sale la emiterea actului administrativ. Obliga?ia de a emite Ordinul de actualizare a tarifelor revine chiar autorită?ii publice pârâte, ANSVSA care este reprezentantă de către pre?edintele său. Acest raport juridic putând exista numai faţă de autoritatea publică şi nu faţă de persoana care ocupă o funcţie de conducere. Astfel că urmează să se admită excepţia şi să se respingă cererea în contradictoriu cu acest pârât ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Cu privire la excepţia prematurităţii Curtea reţine că aceasta nu este întemeiată, urmând a fi respinsă ca nefondată, întrucât există un interes născut şi actual. Cel de-al doilea capăt de cerere este subsecvent primului, modalitatea de soluţionare a acestuia fiind dependentă de soluţionarea primului capăt de cerere, fiind în directă dependenţă de acesta. Obiectul acţiunii principale fiind constituit chiar de emiterea ordinului şi nu se poate reţine că sunt necesare alte etape ce ar trebui îndeplinite pentru ca cel de-al doilea capăt de cerere, subsidiar, să fie prematur. Asupra fondului Curtea reţine că potrivit art.152 din OG nr.42/2004, introdus prin Legea nr. 291/2020, „Cuantumul tarifelor unice aferente ac?iunilor prevăzute la art. 15, stabilite prin hotărâre a Guvernului, după fundamentarea acestora în corela?ie cu valoarea muncii prestate, se actualizează, prin ordin al pre?edintelui Autorită?ii, în fiecare an, cu rata medie anuală a infla?iei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea ?i comunicat de Institutul National de Statistică, precum ?i cu procentul de indexare a salariului minim pe economie la data majorării acestuia. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al tarifului mai mic, se păstrează cuantumul tarifului aflat în plată”. Dispozi?iile legale anterior enun?ate stabilesc în sarcina conducătorului autorită?ii centrale sanitar-veterinară ?i pentru siguran?a alimentelor, atribu?ia de actualizare a tarifelor stabilite prin Hotărârea de Guvern nr.1156/2013, în anexa nr. 3 ce cuprind contravaloarea manoperei ?i a tuturor elementelor necesare pentru efectuarea ac?iunilor sanitar-veterinare, iar această atribu?ie ce înscrie o obliga?ie administrativă este una periodică, îndeplinindu-se în fiecare an în func?ie de indicatorii stabili?i, în cazul în care actualizarea determină un tarif mai redus se păstrează cel aflat în plată. Reiese din formularea textului legal faptul că ANSVSA nu are vreo marjă de apreciere cu privire la emiterea sau nu a acestui ordin de actualizare ?i nici cu privire la indicatorii economici pe care trebuie să îi ia în considerare la actualizarea în sine a tarifelor ini?iale. Cu alte cuvinte, atribu?ia de a emite acest ordin de actualizare se plasează în sfera competen?ei legale a autorită?ii administrative, ceea ce semnifică faptul că aceasta nu are libertate de apreciere, ci trebuie să respecte prevederile legale anual. Re?ine instan?a faptul că această competen?a legală garantează aplicarea uniformă ?i previzibilă a legii. Apărarea pârâtului pentru a justifica omisiunea emiterii ordinului în discu?ie s-a axat pe de o parte, pe absen?a unei Hotărâri de Guvern care să reprezinte cadrul general care să permită ulterior actualizarea iar, pe de altă parte, pe faptul că a fost deja emisă HG nr.1417/2024 prin care tarifele au fost actualizate. Nu poate fi reţinută apărarea pârâţilor privind necesitatea adoptării în prealabil a unei Hotărâri de Guvern care să permită ulterior actualizarea tarifelor întrucât deja există un astfel de act normativ emis de către Guvernul României, respectiv HG nr.1156/2013 în baza căruia reclamanţii au fost remuneraţi pentru activită?ile prestate. Prevederile legale stabilind doar necesitatea existenţei unei Hotărâri de Guvern prin care să se stabilească tarifele şi nu emiterea unui act pentru actualizarea anuală sau o procedură specifică, alta decât cea care prevăzută de lege, care este suficient de clară pentru ca, în mod direct, în temeiul acestor norme juridice legale să se emită actele anuale de actualizare a tarifelor. Din analizarea HG nr.1417/2024 se constată că prin aceasta au fost aprobate noi tarife aferente ac?iunilor sanitar-veterinare cuprinse în programul men?ionat la art.1 alin.(1), prevăzute în anexa nr.3, destinate exploata?iilor non-profesionale ?i comerciale de animale, aplicabile ?i în cazul în care costurile sunt suportate de către proprietarii acestora, în condi?iile legii. Acest act normativ este însă aplicabil începând cu data publicării sale, nu a retroactivat şi nici nu s-a dispus actualizarea pentru trecut direct prin acest act în temeiul obligaţiei stabilite de art.152 din O.G. nr.42/2004. În această situaţie, dat fiind că art.152 din O.G. nr.42/2004 era în vigoare în perioada solicitată, rezultă că obligarea ANSVSA la emiterea ordinelor de actualizare a tarifelor prevăzute de HG nr.1156/2013 nu reprezintă o retroactivitate a altor norme juridice, ci este un drept la actualizare izvorât din legea în vigoare în perioada 2022-2024 şi se rezumă doar la aplicarea dispoziţiilor menţionate. Raportat la situa?ia de fapt, Curtea constată că pârâtul ANSVSA nu ?i-a îndeplinit obliga?ia stabilită de art.152 din OG nr.42/2004 în sarcina sa, deşi acesta avea o obligaţie anuală de actualizare a tarifelor, neoferind o justificare rezonabilă pentru întârzierea adoptării actului administrativ, afectând interesele patrimoniale ale reclaman?ilor. Curtea notează că elementul central al regimului juridic al actelor administrative îl reprezintă legalitatea, principiu reglementat în art.1 alin.(5) ?i art.16 alin.(2) din Constitu?ia României. Principiul legalită?ii este în?eles a?adar ca reprezentând conformarea tuturor actelor administrative cu legile adoptate de Parlament, precum ?i cu actele administrative cu for?ă juridică superioară, fiind asimilat cu actul administrativ şi refuzul adoptări actului cu exces de putere. Acest principiu fundamental al administra?iei publice, circumscris principiului statutului de drept, ?i pe care se întemeiază întregul edificiu al regimului juridic deosebit al actelor administrative, ce are în centrul său prezum?ia de legalitate, presupune ca autorită?ile administrative să nu eludeze dispozi?iile legale, şi ca întreaga conduită a acestora să se întemeieze pe lege, fapt ce implică, pe de o parte, faptul că administra?ia trebuie să respecte ierarhia normelor, iar pe de altă parte, faptul că aceasta trebuie să ac?ioneze când este „abilitată” de o regulă de drept. Con?inutul art.15 din OG nr.42/2004 este unul clar, nelăsând autorită?ii o marjă de apreciere în aplicarea textului ce nu înscrie o simplă solu?ie administrativă posibil a fi accesată, ci o obliga?ie necondi?ionată, instituită în interesul public al prestatorilor activită?ilor sanitar-veterinare. Scopul acestei norme este unul evident ?i se circumscrie nevoii păstrării cuantumului adecvat al tarifelor unice raportat dezechilibrul prezent în economie, reprezentat de o cre?tere generalizată a pre?urilor ?i de scăderea simultană a puterii de cumpărare a monedei na?ionale, având în vedere că tarifele înscriu interven?ia statului în acest domeniu, fiind unice, stabilite obiectiv de către institutul de statistică şi nu reprezintă rezultatul liberei negocieri cu beneficiarul activită?ii prestate de medicul veterinar. Fa?ă de aceste considerente Curtea va admite în parte ac?iunea ?i, în temeiul dispozi?iilor art.18 alin.(1) din Legea nr.554/2004, va obliga pârâta ANSVSA să emită ordinul pentru actualizarea cuantumului tarifelor unice aferente ac?iunilor sanitar veterinare pentru anii 2022, 2023 ?i 2024, cu rata medie anuală a infla?iei comunicată de Institutul Na?ional de Statistică ?i cu procentul de indexare a salariului minim pe economie la data majorării acestuia. Cât prive?te cel de-al doilea capăt de cerere, Curtea re?ine că prin contractele de concesiune anexate având ca obiect prestarea de către medicii veterinari a serviciilor sanitar-veterinare pentru circumscrip?iile sanitar-veterinare aferente reclamanţilor pârâta Direc?ia Sanitară Veterinară ?i pentru Siguran?a Alimentelor Brăila ?i-a asumat obliga?ia de a plăti tariful pentru fiecare activitate sanitar-veterinară contractată, tarif stabilit ?i acordat potrivit prevederilor OG nr.42/2004. În condi?iile în care instan?a a constatat necesitatea emiterii ordinelor de actualizare prevăzute de art.152 din OG nr.42/2004, prin care tarifele prevăzute de art.15 din acela?i act normativ se impun a fi corectate cu rata medie anuală a infla?iei comunicată de Institutul Na?ional de Statistică ?i cu procentul de indexare a salariului minim pe economie la data majorării acestuia pentru perioada anilor 2022-2024 se impune ca pârâta, Direc?ia Sanitară Veterinară ?i pentru Siguran?a Alimentelor Brăila, în executarea obliga?iilor contractuale, circumscrise termenului de prescrip?ie, să fie obligată, după emiterea ordinului de actualizare, să plătească reclamanţilor diferen?a dintre tarifele actualizate ?i cele deja plătite pentru ac?iunile prevăzute la art.15 din OG nr.42/2004, prestate efectiv de reclamanţi în perioadele stabilite pentru fiecare contract de concesiune astfel cum acestea au fost prelungite prin actele adiţionale. Nu se poate reţine că acest capăt nu este întemeiat, întrucât nu mai sunt necesare operaţiuni suplimentare ori demararea altor proceduri privind examinarea documentaţiei, aceasta fiind verificată la momentul la care au fost achitate tarifele iniţiale şi fiind în dezbatere doar actualizarea acestora, singura condiţie ce urmează a fi îndeplinită este emiterea ordinelor de actualizare de către prima pârâtă. În consecin?a, urmare a admiterii primului capăt de cerere cu privire la perioada 2022-2024 se impune obligarea Direc?iei Sanitare Veterinară ?i pentru Siguran?a Alimentelor Brăila, după emiterea ordinului de actualizare, să plătească reclamanţilor diferen?a dintre tarifele actualizate ?i cele deja plătite pentru ac?iunile prevăzute la art.15 din OG nr.42/2004, prestate în perioadele concesionate. Potrivit art.453 Cod procedură civilă instan?a, luând în considerare complexitatea cauzei şi activitatea juridică prestată, având în vedere că pârâtele ASNVSA şi DSVSA Brăila au căzut în pretenţii, urmează să le oblige, în solidar, la plata către reclamanţii CRIOTI TRADE SRL şi CUMAIROVET SRL a sumei de 3980 lei cheltuieli de judecată, onorariu de avocat şi taxă de timbru şi către fiecare dintre ceilalţi reclamanţi a sumei de 2165, reprezentând taxă de timbru şi onorariu de avocat Pentru aceste considerente, Curtea va respinge excepţiile invocate şi va admite, în parte, acţiunea”. Cu recurs în termen de 15 de la comunicare. Cererea se depune la Curtea de Apel Galaţi. Pronunţată azi, 15.07.2026, soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.

Admite excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtului Preşedintelului ANSVSA. Respinge cererea de chemare în judecată formulată de CRIOTI TRADE SRL şi alţii împotriva pârâtului PREŞEDINTELE ANSVSA, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Respinge excepţia prematurităţii invocată de pârâta DSVSA BRĂILA, ca neîntemeiată. Admite, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii CRIOTI TRADE SRL, CRIODRI VET SRL, CMV SERBU DAN LUCIAN, UPSBOG VET SRL, VETGEOMAD SRL, CMV DR. CUSTURA MARIAN IONEL, CUMAIROVET SRL, PERYCRIVET SRL, VETERMAX SRL şi VETJARTUF SRL în contradictoriu cu pârâţii AUTORITATEA NAŢIONAL SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR şi DIRECŢIA SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR BRĂILA, având ca obiect obligare la emiterea act administrativ şi plată diferenţe. Obligă pârâta ANSVSA la emiterea ordinului pentru actualizarea cuantumului tarifelor unice aferente acţiunilor sanitar-veterinare, prevăzute de art.15 din OG nr.42/2004, pentru anii 2022, 2023 şi 2024 cu rata medie anuală a inflaţiei şi cu procentul de indexare a salariului minim pe economie la data de 1 ianuarie a fiecărui an. Obligă pârâta DSVSA BRĂILA la plata către fiecare dintre reclamanţi, după emiterea ordinului de actualizare, a diferenţei dintre tarifele actualizate şi cele plătite efectiv. Obligă pârâtele, în solidar, la plata către reclamanţii CRIOTI TRADE SRL şi CUMAIROVET SRL a sumei de 3980 lei cheltuieli de judecată şi către fiecare dintre ceilalţi reclamanţi a sumei de 2165, reprezentând taxă de timbru şi onorariu de avocat. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea se depune la Curţii Apel Galaţi. Pronunţată azi, 10.07.2026, soluţia se va pune la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.

Amână pronunţarea la 10.07.2026.

Amână pronun?area la 26.06.2026.