Acest CUI nu apare in registrul comertului ONRC. Probabil este o entitate fara personalitate juridica (punct de lucru cu CUI propriu sau structura ANAF). Datele de mai jos sunt agregate doar din snapshot-uri fiscale ANAF.
Cine mai are sediul social la aceste adrese se vede in Conexiuni cu alte firme, in tabul „Adrese".
ANAF
ANAF · anul 2021
ANAF · 30.06.2026
Nu avem niciun bilant depus pentru firma asta, deci valorile nu se pot afisa. Absenta poate insemna ca firma nu a mai raportat, nu ca nu a avut activitate.
Au depus oferta impreuna, ca membri ai aceleiasi asocieri.
| Firma | Licitatii comune | Impreuna | Castigate | Concurenti | |
|---|---|---|---|---|---|
| 1 | 1 | 1 | — | vezi ↗ | |
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOVCUI 4317754 | 1 | 1 | 1 | — |
„Licitatii comune" = toate procedurile in care apar amandoua firmele, indiferent de relatie — exact cate se deschid la „vezi". Coloanele de dupa numara doar procedurile cu relatia de pe rand, deci sunt mereu mai mici sau egale. Derivat din declaratiile de participare depuse in SICAP, nu din rezultatul procedurii — deci acopera si ofertele care nu au castigat. Denumirile sunt cele CURENTE din registru; firmele straine pastreaza numele din anunt. „Concurenti = Da" inseamna ca aceleasi doua firme au fost, in alta procedura, in grupuri diferite pe acelasi lot. Informativ, nu dovada.
Sursa: portalul instantelor de judecata (portal.just.ro / ECRIS), indexat periodic. Legatura dosar–firma se calculeaza la indexare, potrivind exact denumirile cunoscute ale firmei (inclusiv cele anterioare) cu numele partilor; cand denumirea e purtata de mai multe firme, dosarul apare doar ca potrivire probabila.
Vecinii nu se pot numara: nu am putut lega adresa de o cheie din registru.
Le-am cautat dupa strada si numar, nu dupa cheia registrului — o potrivire mai slaba decat a celorlalte randuri.
Sunt firmele care au sediul social aici azi, nu cele care erau aici cand era si firma asta.
Firmele sunt cele care au sediul social azi la aceeasi adresa, dupa cheia de adresa a registrului — sau, unde cheia nu leaga nimic, dupa strada si numar, si randul o spune. O adresa comuna nu inseamna neaparat o legatura reala: intr-o cladire de birouri stau zeci de firme fara nimic intre ele. Informativ, nu dovada.
11 contracte atribuite, in valoare de 1.986.417 lei
In valoarea licitatiilor intra si plafoanele acordurilor-cadru: bani promisi, nu incasati. Defalcarea pe feluri de achizitie e in pagina de contracte.
Valorile achizitiilor directe sunt trunchiate la leu in indexul sursei, deci cifra lor de mai jos e o limita inferioara: suma reala e sub 154.967 lei.
Achizitii directe
7 contracte
154.960 lei
Licitatii publice
1 contract
1.675.000 lei
Achizitii offline
3 contracte
156.457 lei
Castigat inseamna valoarea contractelor pe care firma le-a obtinut in anul acela. Se numara o singura data, in anul in care a fost semnat contractul.
Cand mai multe firme liciteaza impreuna, ca asociere, contractul castigat apare cu valoarea lui intreaga in dreptul fiecareia dintre ele. Toate au castigat dreptul la acelasi contract, iar intelegerea dintre ele, cine cat face si cine cat incaseaza, nu se publica nicaieri.
Executarea o trecem insa la una singura, liderul asocierii, adica firma pe care celelalte au imputernicit-o sa le reprezinte in fata autoritatii contractante. Asta nu inseamna ca ea a facut singura toata lucrarea. Inseamna ca datele publice nu spun cum s-a impartit munca, iar noi preferam sa nu inventam o impartire.
Executat inseamna valoarea contractelor a caror perioada de lucru s-a incheiat pana acum. La cele castigate in asociere, suma apare doar la liderul asocierii.
O firma poate castiga un contract mare intr-un an si sa-l lucreze in urmatorii trei. De aceea cele doua cifre nu au de ce sa fie egale — si nu e o greseala cand difera mult.
Sunt contracte care apartin anului respectiv, dar a caror perioada de lucru nu s-a terminat inca. Un contract semnat in decembrie 2025 pentru 12 luni se incheie in noiembrie 2026 — pana atunci nu putem spune ca a fost executat, asa ca il tinem separat. La contractele castigate in asociere, si suma asta apare doar la liderul asocierii.
Multe institutii cumpara printr-o intelegere pe termen lung: semneaza o singura data un acord-cadru pe cativa ani, apoi comanda din el pe masura ce au nevoie, prin contracte mai mici (numite subsecvente).
Intelegerea se numara ca si castig o singura data, in anul semnarii. Comenzile de mai tarziu nu se mai numara — altfel aceiasi bani ar aparea de doua ori.
Asa se explica un an cu „castigat” mic, dar cu activitate mare: firma executa ceea ce a castigat in anii dinainte.
Cand sistemul public nu inregistreaza valoarea unui acord-cadru, aratam estimarea institutiei, cu „max.” in fata. E o cifra dinainte de oferte, de obicei mai mare decat cat s-a contractat efectiv.
Firma apare si pe latura de cumparator, in 272 de proceduri: 272 de achizitii directe, 0 offline, 0 licitatii publice.
Numerele astea nu se aduna cu cele din fila «Ca furnizor»: acolo firma vinde, aici cumpara.
La finalul unui contract, institutia ar trebui sa publice un document constatator — o nota despre cum a decurs contractul. Cand exista, e cea mai buna dovada.
Problema: de cele mai multe ori nu exista. Cele 393.559 de licitatii incheiate din 2018 pana azi contin peste 3.942.446 de contracte, iar pentru ele s-au publicat doar 222.691 de documente constatatoare — adica sub 5,7% dintre contracte.
Privit pe licitatii, nu pe contracte: 66.676 din cele 393.559 au macar un document publicat, adica 16,9%. Pentru celelalte 83,1% nu s-a publicat nimic.
La achizitiile directe (cumparaturile mici, de zi cu zi) practic nu exista deloc: 9.032 documente la 19.239.988 de cumparaturi, adica sub 0,1%.
Iar cand exista, apar tarziu: jumatate sunt publicate la peste 157 de zile de la data documentului, iar 28,4% dintre ele la peste un an. De aceea anul in curs apare aproape intotdeauna cu 0% atestat — documentele pentru el inca nu au fost publicate.
* Cifrele de mai sus privesc platforma actuala de achizitii publice — adica din aprilie 2018 pana in prezent. Licitatiile mai vechi s-au desfasurat pe platforma dinainte, ale carei documente nu sunt publicate in acelasi loc, asa ca nu intra in socoteala. Numarul de contracte e o valoare minima: sistemul public publica doar primele 20 de contracte ale unei licitatii, iar unele au sute — deci procentul real e si mai mic.
Ne uitam la datele contractului: cand a fost semnat si pe cate luni s-a incheiat.
La contractele castigate in asociere, amandoua sumele, si cea executata si cea in derulare, apar doar la liderul asocierii. Regula se aplica la fel, fie ca exista sau nu un document constatator.
Coloana „atestat prin certificat” arata exact cat din suma executata e dovedita cu un document si cat e dedusa in felul de mai sus. Cu cat procentul e mai mare, cu atat cifra e mai sigura.
Sistemul public de achizitii nu publica platile. Nu se poate afla de acolo cati bani au intrat efectiv in contul firmei si cand.
Tot ce vedeti aici sunt valori de contract. „Executat” inseamna perioada contractului s-a incheiat, nu banii au fost incasati. Iar cifra de afaceri vine din bilanturile depuse, care se publica o data pe an — de aceea pentru anul in curs lipseste.
Contractele semnate in euro sau dolari le transformam in lei la cursul oficial BNR din ziua contractului. Pentru contractele mai noi decat istoricul de cursuri pe care il avem incarcat, folosim cursul raportat chiar de sistemul de achizitii — mai putin de incredere, fiindca acolo apar uneori valori evident gresite; cand nici acela nu e plauzibil, sarim valoarea in loc sa afisam o cifra falsa.
Cifrele sunt calculate direct pe datele publice, nu scrise de mana (ultimul calcul: 03.09.2026, 20:09).