La finalul unui contract, institutia ar trebui sa publice un document constatator — o nota despre cum a decurs contractul. Cand exista, e cea mai buna dovada.
Problema: de cele mai multe ori nu exista. Cele 393.559 de licitatii incheiate din 2018 pana azi contin peste 3.942.446 de contracte, iar pentru ele s-au publicat doar 213.220 de documente constatatoare — adica sub 5,4% dintre contracte.
Privit pe licitatii, nu pe contracte: 65.648 din cele 393.559 au macar un document publicat, adica 16,7%. Pentru celelalte 83,3% nu s-a publicat nimic.
La achizitiile directe (cumparaturile mici, de zi cu zi) practic nu exista deloc: 9.032 documente la 19.239.988 de cumparaturi, adica sub 0,1%.
Iar cand exista, apar tarziu: jumatate sunt publicate la peste 135 de zile de la data documentului, iar 24,3% dintre ele la peste un an. De aceea anul in curs apare aproape intotdeauna cu 0% atestat — documentele pentru el inca nu au fost publicate.
* Cifrele de mai sus privesc platforma actuala de achizitii publice — adica din aprilie 2018 pana in prezent. Licitatiile mai vechi s-au desfasurat pe platforma dinainte, ale carei documente nu sunt publicate in acelasi loc, asa ca nu intra in socoteala. Numarul de contracte e o valoare minima: sistemul public publica doar primele 20 de contracte ale unei licitatii, iar unele au sute — deci procentul real e si mai mic.